– decriptaj –

Comisarul european pentru Justiţie, Viviane Reding, a menţionat din nou România printre ţările membre în care statul de drept este încălcat. Criza politică din vara anului 2012 a fost din nou adusă în discuţie, alături de derapajele guvernului de la Budapesta şi de politica franceză în chestiunea romilor. Dar ce a determinat intervenţia atît de dură a comisarului Reding, într-un moment în care, totuşi, nu au mai venit ştiri alarmante nici de la Bucureşti, nici de la Budapesta şi nici de la Paris?

În realitate, ştiri alarmante pentru doamna Reding au venit din 11 capitale europene, unde parlamentele naţionale au comunicat că dispun de suficiente voturi pentru a declanşa o aşa-numită procedură a „cartonaşului galben“, împotriva proiectului comisarului Reding, de instituire a unui procuror general european.

DE ACELASI AUTOR Milioanele de euro care ameninţă democraţia Şi totuşi, cum ajutăm Basarabia? Lumi paralele la Bucureşti şi Bruxelles – Banii europeni Alegerile europene, cu pixeli şi pete negre Orice cameră a unui parlament naţional poate adresa Parlamentului European, Consiliului şi Comisiei un aviz în care să considere că un proiect european nu este în conformitate cu principiul subsidiarităţii, potrivit căruia nu se poate legifera la nivel de Uniune asupra domeniilor care ţin de competenţele naţionale. În momentul în care cel puţin o treime din voturile atribuite parlamentelor naţionale (un vot pentru fiecare cameră în parlamentele bicamerale şi două voturi pentru parlamentele unicamerale) susţin un aviz motivat „negativ“, proiectul trebuie reexaminat – aceasta este procedura de „cartonaş galben“.

Cu alte cuvinte, 11 parlamente naţionale au atenţionat-o pe doamna Reding că ar dispune de voturile necesare pentru a cere reexaminarea iniţiativei privind procurorul general european. Cu alte cuvinte, statele membre în cauză con