Margareta Sterian a fost unul dintre marii artişti ai avangardei româneşti, lăsând o amprentă aparte în cultura românească din a doua jumătate a secolului XX. A pictat, a scris şi tradus cărţi din literatura universală. A lăsat moştenire culturii sute de picturi şi lucrări de grafică, numeroase volume de poezie şi proză dar şi o fundaţie care, din 1993, decernează premii pentru creaţie muzeografică şi plastică.

Margareta Sterian se naşte pe 16 martie 1897, într-o familie de negustori evrei conservatori, stabilită în Buzău. De mică, rămâne orfană de mamă şi ajunge în grija bunicii, care se dedică în totalitate creşterii şi educării fetei. Din acest motiv, chipul mamei se va regăsi de-a lungul carierei artistei de nenumărate ori, fie în ciclul ”Viaţa de familie”, fie în alaiurile fastuoase ale nunţilor şi carnavalurilor burleşti ale ultimei perioade de creaţie.

Face cursurile liceale la Bucureşti, la Liceul German, pe care îl absolvă în anul 1914. În această perioadă, îl are ca profesor de română pe Ioan Slavici. Studiază apoi pictura şi Istoria Artei la Academia Ranson, din Paris. Cu uşurinţă, parcurge treptele devenirii în arta profesionistă, afirmându-se în pictură în jurul anilor '30. Între decembrie 1929 şi ianuarie 1930 , organizează prima expoziţie personală la Galeria Mozart, din Bucureşti, care conţine portrete, peisaje si naturi statice. De acum, numele său depăşeşte graniţele ţării, fiind recunoscută şi preţuită în lumea artistică europeană.

Universul artistului plastic Margaretei Sterian este unul al rememorării, care pune amprenta pe întreaga sa operă grafică, de la pictură la ceramică, de la panouri textile la grafică, materializată pe pânză, hârtie sau calc.

”Grafica are un rol important în opera plastică a Margaretei Sterian. Însuşite atent, dar parcă pentru a fi constant încălcate, tehnicile ac