Scris de Călin Corpaş - Peste jumătate din suprafaţa judeţului a fost încadrată în perimetre pentru căutatea de ţiţei şi gaze. Inclusiv gaze de şist.
Circa 1.000 de kilometri pătraţi. Aceasta este suprafaţa perimetrului de explorare-exploatare-dezvoltare ţiţei şi gaze EX-2 Tria, cel pe care NIS Petrol, firma deţinută de gigantul rus Gazprom, caută hidrocarburi. Prin comparaţie, suprafaţa Oradiei este una mică, având doar 156.2 kilometri pătraţi! În perimetru sunt cuprinse terenurile din extravilanul a 14 unităţi administrativ teritoriale: Oradea, Paleu, Biharia, Cetariu, Sălard, Sârbi, Ciuhoi, Derna, Popeşti, Spinuş, Chişlaz, Tăuteu, Săcueni şi Diosig.
Firma maghiară Acoustic Geophysical Services (ACS) efectuează deja pentru NIS (Gazprom) măsurătorile seismice menite să arate unde se găsesc ţiţei şi gaze, pe perimetrul EX-2 Tria.
Impresionantele maşini vor emite unde seismice în pământ, acestea având în plan să „mişune” pe o lungime totală de 1.815,7 kilometri liniari.
Însă în Bihor mai există alte trei perimetre de explorare-exploatare-dezvoltare petrol şi gaze. În total, cele patru perimetre petroliere ocupă peste jumătate din suprafaţa totală a judeţului Bihor, ce măsoară 7.500 de kilometri pătraţi! Toate cele patru sunt date deja în concesiune de către Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale (ANRM): EX-1 Voivozi, concesionat către MOL, EX-3 Tulca, concesionat către Clara Petroleum (cu sediul la Londra) şi EX-4 Felix, concesionat către East-West Petroleum şi cedat de canadieni, la fel ca şi în cazul perimetrului Tria, către NIS Petrol.
Acordurile petroliere de concesiune se referă la ţiţei şi gaze naturale, nefăcându-se distincţia între gazele găsite în pungi şi gazele de şist. NIS Petrol a anunţat în vară că nu va căuta gaze de şist, chiar dacă acordul încheiat cu Statul Român nu îi interzice acest lucru. Ceilalţi concesionari, MOL şi C
