Transparency International despre whistleblowing in Europa.
Organizația neguvernamentală anticorupție Transparency International a îndemnat săptămâna aceasta Uniunea Europeană să facă mai mult pentru a-i proteja de furia superiorilor pe cei care semnalează acte de corupție la locul de muncă. Numai patru țări membre, Luxemburgul, România, Slovenia și Marea Britanie au astăzi asemenea legi.
Ultimul raport al organizației Transparency International se ocupă de cazul particular al acelor persoane care atrag atenția asupra practicilor ilegale ale propriilor lor guverne sau organizații. In engleză aceștia sînt numiți „whistleblowers", dar în română o adaptare valabilă ar trimite mai degrabă spre tragerea semnalului de alarmă.
Cazul cel mai cunoscut este cel al lui Edward Snowden, fostul angajat al CIA și agent contractual al Agenției Naționale de Securitate din SUA (NSA) care a dezvăluit amploarea supravegherii electronice a comunicațiilor practicată de respectivele agenții.
Raportul Transparency analizează 27 de țări ale Uniunii Europene (mai puțin Croația), iar concluzia este foarte descurajantă: în majoritatea țărilor Europei, aceste persoane nu se bucură de nicio protecție și pot fi dati afară din slujbă, sau persecutați pentru atitudinea lor, deseori fără a se observa vreo diferență între atitudinea sectorului privat și a celui public.
In realitate, singura țară cu o legislație solidă în acest domeniu este Mare Britanie. Nimeni nu poate fi persecutat sau concediat în Regatul Unit pentru faptul de a fi denunțat ilegalități sau corupție acolo unde lucrează.
Alte patru țări au legi care prevăd acest lucru și care teoretic interzic persecutarea celor care trag semnalul de alarmă atunci când constată ilegalități. E vorba de Luxembourg, Slovenia, Ungaria și România. In România, legea protejează de pildă
