Lucrurile ţesute de mâna Mariei Nistor (46 de ani), din localitatea sibiană Mălâncrav, au uimit turişti din toată lumea, chiar şi pe însuşi Prinţul de Wales.

Într-o casă veche, impecabil păstrată, o femeie încă tânără, cu o furcă în brâu, îşi spune zâmbind povestea în faţa unui război vechi de mai bine de 100 de ani. Era copilă când s-a îndrăgostit de iţe, spată şi războiul de ţesut, în Moldova natală, în care a trăit până în 1990.

“Aveam acasă un război lat de un metru şi jumătate, şi acolo mama era în mijloc şi noi pe părţi, şi am învăţat. Suntem la mamă 5 fete şi un băiat, şi toate ştim să lucrăm arta populară”, povesteşte zâmbind Maria Nistor.

Covoarele vopsite cu mentă şi coji de nucă

A plecat din Moldova în 1990, când s-a căsătorit, şi a continuat să ţeasă. În 2002, cineva a îndemnat-o să întindă războiul şi să facă diferite lucruri de mână, pentru că vor fi foarte căutate. Şi mare dreptate a avut. „Am pus războiul, l-am cumpărat de aici de la un bătrân sas, este foarte vechi, are peste 100 de ani, şi am început să lucrez. Odată cu venirea prinţului Charles în zonă (fundaţia patronată de printul Charles a restaurat un castel si mai multe case traditionale din Mălâncrav, n.r.) lucrurile mele au fost foarte apreciate de străini, turişti, din toate ţările – Germania, Italia, din Franţa am avut, China, Israel, din Namibia. Am avut nişte bătrâni care au spus că în viaţa lor nu au văzut cum se toarce firul de lână, şi aveau 82 de ani, din Namibia”, povesteşte Maria Nistor.

În casa săsească veche, turiştii intră şi stau ore în şir dornici să afle „de-a fir a păr” cum se ţese la război şi cum se toarce. Sunt fascinaţi de faptul că totul se face de mână, lâna se toarce manual, se vopseşte doar cu ingrediente naturale, se ţese tot manual. Toată numai suflet şi pasiune pentru munca ei, femeia spune că secretul u