În lipsa unor veşti oficiale despre situaţia comisarului Traian Berbeceanu şi în aşteptarea unei eliberări din arest cât mai apropiate, susţinătorii poliţistului-erou se manifestă liber şi de multe ori cu pasiune pe internet. Miile de mesaje exprimă de cele mai multe ori cele trei cuvinte ce au devenit sloganul campaniei din mediul online: „Respect Traian Berbeceanu“.

Printre aceste mesaje exprimate de cei peste 17.500 de susţinători ai campaniei Respect Traian Berbeceanu am descoperit o poveste emoţionantă a cărei concluzie este că ”Traian va face iar dreptate”:

„S-a întâmplat într-o vară din anii ’70. Eram în pantaloni scurţi şi nu ştiu dacă împlinisem 5 ani. Am coborât în micul, pe atunci, cartier Gojdu, vecin cu Şcoala Generală nr. 4, ca să mă joc. Mic fiind, am devenit imediat ciuca bătăilor băieţilor mai mari care încercau să-şi impună personalitatea prin forţă. Plângeam, când un băieţel, mic, negricios, cu vreo patru ani mai mare, a venit la mine şi mi-a spus:

- Mă cheamă Traian, fac judo şi de acum te iau sub protecţia mea!

Nu am mai avut de atunci probleme în cartier, şi, cu timpul, ne-am împrietenit toţi copiii, mai mici sau mai mari, relaţie pe care de atunci o avem şi în zi de azi.

Traian făcuse pentru prima oară dreptate!

Am intrat la liceu! Elevii claselor a XII-a ne tratau ca pe nişte mucoşi şi nu de multe ori trebuia să cotizăm banii de „covrig” celor mai mari ca să nu luăm bătaie.

A venit un băiat solid, cu şuviţă, care organiza discoteca din liceu, preluând de la Vocea Americii şi Europa Liberă ultimele hit-uri şi le-a spus colegilor lui:

- De astăzi nimeni nu se mai atinge de nici un boboc! Dacă vă mai aud că le cereţi bani, aveţi treabă cu mine!

Traian făcuse iarăşi dreptate!

M-am maturizat! Am ajuns student la Bucureşti! Într-o zi mi-a căzut în mână un ziar numit Bli