Trebuie să mărturisesc de la bun început: nu mai călătorisem niciodată la Iaşi.
Dar gândul la cele cinci zile pe care urma să le petrec printre scriitori şi cărţi, într-un oraş atât de frumos, mi-a fost destul ca să intru, cu mult înainte, în febra aşteptării. Aveam, de altfel, toate motivele să fiu nerăbdătoare. Încă din vară, când festivalul era departe de start, toată lumea literară şuşotea despre cât de grozav o să fie, cât de mare, cât de profesionist, cât de aşa şi pe dincolo, încât niciun iubitor de literatură care se respectă nu ar trebui să-l rateze. Cine a văzut filmuleţul de promovare a festivalului înţelege ce vreau să spun - 60 de secunde regizate de Radu Jude, mustind de umor, în care defilează personaje celebre ale literaturii de peste tot. O abordare occidentală, care ne asigura, când nimeni nu mai credea, că literatura română va abandona în sfârşit hainele ponosite de provincie, ca să îmbrace rochia de gală pe care o merita de mult. FILIT ne promitea, în doar cinci zile de desfăşurare, zeci de evenimente, 200 de invitaţi din ţară şi de peste hotare, nenumărate lansări de carte, lecturi, dezbateri, expoziţii şi concerte.
Un festin pus cap la cap cu minuţie de trei scriitori ieşeni (Dan Lungu, Florin Lăzărescu, Lucian Dan Teodorovici) şi devenit posibil datorită generozităţii Consiliului Judeţean, care a alocat acestui eveniment un buget uriaş, de 500.000 de euro.
***
De la Bucureşti, trenul de Iaşi a plecat la prânz, adunând în vagoanele lui pluşate scriitori şi jurnalişti, bucuroşi de revedere şi de vecinătatea de scaun. Şi aşa, printre foşnetele ziarelor şi ale paginilor din carte, a înaintat, timp de şapte ore exacte, tăind în două dealurile blânde, mărginite de tufe de măceş şi porumbar. Toamna, Moldova e incredibil de frumoasă, aveam să aflu asta abia acum, bucurându-mă, ca atâţia alţii,