Deşi salută forma pusă în dezbatere publică săptămâna trecută, care a ţinut cont de propunerile lor, studenţii la medicină au păreri diferite referitoare la efectele unei noi organizări şi pregătiri în rezidenţiat. Cristian Moise, preşedintele Societăţii Studenţilor în Medicină Bucureşti (SSMB), apreciază că această a doua formă a ordonanţei referitoare la rezidenţiat este îmbunătăţită faţă de cea precedentă. Astfel, accederea la prima etapă a rezidenţiatului n-ar urma să se realizeze în baza mediilor din timpul anilor de facultate, cum prevedea prima formă, ci prin examen, iar comisiile externe de supraveghere ale acestuia ar preveni favoritismele. Noua formă a rezidenţiatului nu ar urma să se mai aplice absolvenţilor din anul următor, ci promoţiei 2015. Obiecţii ridică însă faţă de posibilitatea ca rezidenţiatul să se desfăşoare şi în centre neuniversitare şi sub îndrumarea unor medici sau farmacişti care nu sunt cadre didactice în învăţământul superior medical, ceea ce poate afecta calitatea pregătirii. În plus, reprezentantul mediciniştilor bucureşteni s-a arătat îngrijorat de posibilitatea ca perioada redusă de pregătire de specialitate, ca urmare a introducerii trunchiului comun, să nu corespundă cu normele europene, ducând la eventuala nerecunoaştere în străinătate a studiilor efectuate. El s-a pronunţat pentru implicarea în discuţii a reprezentanţilor universităţilor, care să se pronunţe în special faţă de aceste probleme. Eduard Bonci, preşedintele Organizaţiei S Publicitate tudenţilor Medicinişti din Cluj, nu crede însă că recunoaşterea diplomei de specialitate ar putea fi periclitată de noua formă de rezidenţiat, de vreme ce un sistem similar, de stagiatură, se practică şi în alte state europene. El apreciază că cei doi ani de trunchi comun îi pot ajuta pe absolvenţii nehotărâţi să se decidă asupra unei specialităţi, cu condiţia ca pregătire