Creștinii marchează, vineri, 8 noiembrie, Sărbătoarea Soborului Sfinților Arhangheli Mihail și Gavriil.
Inițial, cultul îngerilor era asimilat credințelor păgâne și eretice, aceștia fiind cinstiți împreună cu soarele, luna și stelele, pe care le socoteau că au suflet viu. Erau, în vremea Sfinților Apostoli, eretici care se lăudau cu mândrie că urmează îngerilor prin înfrânare și prin viața lor cea curată și învățau a se da aceeași închinăciune îngerilor ca și lui Dumnezeu. De asemenea, existau alții care considerau că îngerii sunt mai presus de Hristos.
Biserica creștină a înlăturat o astfel de credință rătăcită a închinării la îngeri, instituind dreapta credință și vrednica cinstire a prăznuirii sfinților îngeri ca slujitori ai lui Dumnezeu și păzitori ai neamului omenesc. Astfel, chiar și în locurile unde astfel de erezii erau destul de puternice a început a se săvârși cu dreaptă mărire prăznuirea soborului îngeresc, zidindu-se biserici mari în numele Sfântului Arhanghel Mihail, căpetenia îngerilor.
Prăznuirea Soborului Sfinților Îngeri s-a ales în a opta zi a lunii noiembrie, care este a noua după luna martie — ce este întâia de la zidirea lumii — spre închipuirea numărului cetelor îngerești, în număr de nouă, pe care le-a numărat Sfântul Dionisie Areopagitul, ucenicul Sfântului Apostol Pavel, potrivit Agerpres. Ultima dintre acestea este treapta Începătoriilor, Arhanghelilor și Îngerilor, care, după cum zice și Sfântul Maxim Mărturisitorul, “aceasta este ierarhia cea mai de jos și mai aproape de noi”. Dintre aceștia, primii se numesc Începătorii, pentru că sunt mai mari peste îngerii cei mai de jos, rânduindu-i spre împlinirea dumnezeieștilor porunci. Lor le este încredințată îndreptarea a toată lumea și păzirea împărățiilor și a domniilor, a neamurilor și a limbilor.
Fiecare împărăție, neam și limbă are păzitorul și îndreptătorul ei, un
