Pe 8 noiembrie, credinciosii sãrbãtoresc ziua Sfintilor Arhangheli Mihail si Gavriil. Cei doi arhangheli purtãtori de sabie ca simbol al biruintei sunt, potrivit credintei ortodoxe, conducãtorii cetelor de îngeri si cãlãuzele sufletelor în drumul lor spre Rai. Ei sunt o prezentã puternicã în trei mari religii ale globului – crestinism, iudaism si islamism.

Serbarea Sfintilor Îngeri în cultul divin ortodox este foarte veche, datând ca sãrbãtoare generalizatã încã din primele secole crestine, mai precis din secolele IVV, având pentru crestini semnificatii deosebite: Dumnezeu si-a trimis mesagerii Sãi ca sã ne ocroteascã, sã ne ajute si sã ne aducã vestile bune si binecuvântarea Lui. În calendarul popular soborul Sfintilor Mihail si Gavril se serbeazã trei zile, în 8, 9 si 10 noiembrie. Prima zi se numeste capul Arhanghelului, a doua zi mijlocul Arhanghelului, iar a treia zi coada Arhanghelului. Zilele de 9 si 10 noiembrie sunt numite Filipii de Toamnã si se tin si pentru a fi feriti de lupi. Se spune cã de Filipi nu este bine a descânta, decât de purici. În folclorul religios românesc, Arhanghelul Mihail este un personaj mai venerat în comparatie cu Arhanghelul Gavriil. El poartã, uneori, cheile raiului, este un înfocat luptãtor împotriva diavolului si vegheazã la capul bolnavilor. Atunci când viata unui om este în cumpãnã, Arhanghelul Mihail îsi face aparitia lângã patul celui suferind si se aseazã la picioarele lui daca omul este menit sã trãiascã sau la capul lui daca ii este sortit sa moarã. Misiunea Sfântului nu se încheie însã aici. Daca omul îsi dã ultima suflare, Mihail stã la dreapta lui, iar diavolul, gata sa-i sterpeleascã sufletul, la stânga acestuia. Arhanghelul îi reteazã muribundului capul cu sabia, iar sângele se rãspândeste peste tot, motiv pentru care, dupã un deces, se curãtã si se vãruieste camera în care si-a dat sufletul un om si se spal