Nu demult, un distins profesor francez de la Universitatea Stanford, Michel Serres, a lansat un apel francezilor de a boicota utilizarea abuzivă a limbii engleze în Franţa. Astfel, ori de câte ori apare o reclamă, în limba engleză, la un produs, el îşi îndeamnă compatrioţii să nu cumpere acel produs.
Când cifrele de afaceri vor scădea cu 10%, spune profesorul, specialiştii în publicitate vor opta pentru limba franceză. Acest boicot ar viza apărarea nu doar a patrimoniului lingvistic, ci şi a majorităţii segregate (care nu ştie engleza!) de elitele tot mai agresive şi mai dispreţuitoare şi care au ignorat întotdeauna poporul. „Sunt mai multe cuvinte englezeşti pe zidurile Toulouse-ului decât cuvintele în germană din vremea ocupaţiei”, remarcă profesorul Serres.
Nu ştiu dacă revolta va prinde sau nu în Franţa, dar simt nevoia să lansez acelaşi apel şi în România. Aşa cum mulţi dintre dumneavoastră doresc să salveze Roşia Montană, la fel de bine ar putea să salveze şi limba, cel mai de preţ bun patrimonial al românilor. Ce spuneţi dacă am renunţa să ne mai uităm la un post de televiziune, atâta vreme cât acesta doreşte „to entertain you”?, ce ar fi dacă am refuza să mai cumpărăm produsele lansate pe piaţă cu o avalanşă de reclame în engleză, sau dacă nu am mai folosi această limbă în mesajele noastre de pe Facebook? Vi se pare un sacrificiu?
Acestea fiind zise, voi încheia astăzi infima listă a calcurilor nejustificate din romgleză. Trei numere succesive dedicate unui anume tip de greşeală de limbă mi se par suficiente pentru cine vrea să audă, deşi invazia acestor cuvinte este, evident, considerabilă. S-ar cuveni poate publicarea unui dicţionar de buzunar pentru a defăima prostul obicei de a prelua fără judecată atâtea anglicisme, mai ales dacă ne gândim la cei ce nu vor să cadă în ispită! „agrea”
Săptămâna trecută, la o întâlnire de lucru, mai
