S-a dăruit trup şi suflet profesiei de medic şi a avut doar note maxime de la începutul şcolii şi până la finalizare cursurilor de medicină. A fost prima femei cadru didactic universitar din România, devenind conferenţiar universitar la Universitatea de Medicină din Budapesta. A murit, însă, la doar 30 de ani, răpusă de gripa spaniolă.

A fost cea mai mică dintre cele trei fete ale familiei Buteanu din oraşul bihorean Beiuş. La vârsta de 9 ani şi-a pierdut mama, iar prin intermediul studiului a încercat să-şi distragă atenţia de la această mare pierdere.

După absolvirea celor patru clase, Marta Buteanu este prima fată din colegiul beiuşean care, în calitate de elevă particulară absolvă clasele superioare şi în 1905 susţine examenul de Bacalaureat. Este singura fată a cărei poză apare pe tabloul care i-a imortalizat pe absolvenţii anului 1905.

Când a optat pentru cariera medicală, alegerea ei nu a surprins pe nimeni. Doi dintre fraţii ei erau studenţi la Facultatea de Medicină din Budapesta, discuţiile celor doi trezindu-i interesul. Hotărârea finală a luat-o după o experienţă trăită cu unul dintre cumnaţii ei, medic de familie în Jibou. Între 1905-1907 studiază intens şi acumulează cunoştinţe teoretice şi practice câştigând admiraţia profesorilor prin perseverenţă şi spirit creator. În 1908, tot la Pesta, termină semestrul I şi II de medicină. A avut note de invidiat reuşind ca prin rezultatele obţinute să beneficieze de reducerea totală a taxelor de studii, ceea ce a dovedit că era silitoare şi eminentă. După ani de studii în Budapesta urmează perioade lungi de timp petrecute în sudul Franţei, dar şi în Elveţia. Acestea i-au influenţat şi evenimentele sociale nu doar cele medicale, mai ales prin mişcare de susţinere a egalităţii accederii femeii la studii.

Revine la facultatea din Budapesta cu excelente abilităţi lingvistice, cu experienţe ext