Dubrovnikul este demult una dintre destinaţiile turistice de top ale Europei. Românii l-au "descoperit" relativ recent, dar pasional şi durabil. Aproape toate ofertele de sejur sau de circuit în Croaţia includ această cetate medievală de pe coasta meridională a Dalmaţiei, care deşi numără, azi, nu mai mult de 45 de mii de locuitori, se umple, în sezon, cu zeci de mii de turişti din întreaga lume.

Turismul reprezintă, de altfel, raţiunea de a fi a Dubrovnikului. Bombardamentele masive din timpul războiului iugoslav au pus, o vreme, sub semnul întrebării viitorul oraşului care, după 1992, a trebuit restaurat, mai ales în partea sa de monumente istorice.

Incinta fortificată a Dubrovnikului datează din Evul Mediu. Oraşul a cunoscut apogeul în timpul Renaşterii, când rivaliza cu Veneţia. Din nefericire, în 1667, un seism a distrus majoritatea splendorilor sale de epocă, după care oraşul a fost reconstruit în stil baroc. O vizită, în zilele noastre, trebuie să înceapă cu Placala Placa, promenadă pietonală si principală arteră a Dubrovnikului, denumită de localnici Stradun. Promenada a fost construită în secolul al XII-lea, când era marginită de palate somptuoase, distruse, ulterior, de cutremur. Privim clădirile aliniate, azi, de o parte şi de alta a arterei care, odinioară, era doar un canal marin care separa cele două părţi ale oraşului contemporan.

Vedem, în apropiere, sinagoga de secol XIV (cea mai veche din Europa, după Praga, şi sediul primei comunităţi sefarde de evrei spanioli şi portughezi refugiaţi în urma persecuţiilor), iar la capătul Placala Placa intrăm în Piaţa Loggia, înconjurată de monumente. Între acestea, Biserica Sf. Blaise, în stil baroc, consacrată patronului spiritual al Dubrovnikului. Pe o stradă laterală, poate fi văzută, de asemenea, mânăstirea dominicană din secolul al XIV-lea, construită în stil go