Dezvoltarea învăţământului profesional în România se poate face îndeplinind două condiţii esenţiale: în primul rând, trebuie ca, într-un timp relativ scurt, percepţia majorităţii părinţilor, dar şi a elevilor să se schimbe în ceea ce priveşte şcolile profesionale. În al doilea rând, firmele trebuie să se implice, să realizeze că investiţia, în formarea, încă de pe băncile şcolii, este soluţia pentru a avea personal calificat.
Cel puţin asta spun specia-liştii din Ministerul Educaţiei, consilierul Stelian Fedorca şi inspectorul de specialitate Felicia Săndulescu, dar şi reprezentanţii firmelor care deja au investit masiv în şcolile profesionale din Braşov şi Satu Mare.
Aceştia au participat săptămâna aceasta la o dezbatere organizată de Camera de Comerţ Româno-Germană pe această temă, încercând să pună pe agenda publică necesitatea revitalizării învăţământului profesional.
Cea mai cunoscută şcoală profesională, de altfel şi singura cu personalitate juridică din România, este Şcoala Profesională Germană Kronstadt,din Braşov, care a fost inaugurată anul trecut şi unde aproximativ 130 de elevi învaţă, în prezent, mecanică auto.
În rest, potrivit datelor Ministerului Educaţiei, există 1.050 de clase profesionale, în 481 de unităţi şcolare, în principal licee tehnologice.
La Kronstadt sunt 11 companii care lucrează cu şcoala şi care oferă burse de 200 de lei copiilor, transport, cazare şi masă gratuită, pe lângă bursa de la stat, care este tot de 200 de lei. Stelian Fedorca spune că bursele acestea sunt acordate de Ministerul Educaţiei tocmai pentru a-i motiva pe elevi să se înscrie la profesională şi să lucreze.
Firmele nu oferă neapărat din start burse, unii angajatori preferă să aştepte câteva luni pentru a vedea cine rămâne şi cine alege să plece, fiindcă vor să-i păstreze pe cei mai buni ucenici şi pe aceia îi răsp
