Noul proiect de lege privind organizarea şi finanţarea rezidenţiatului aduce o serie de schimbări importante. Deocamdată, vorbim despre un proiect de lege ale cărui detalii vor fi stabilite ulterior, prin norme metodologice. Iată deci principalele noutăţi pe care principial le aduce proiectul propus de Ministerul Sănătăţii. Structura. Începând de la 1 ianuarie 2016, programul de rezidenţiat ar urma să se desfăşoare în două etape, şi nu într-una singură, cum se întâmplă acum. Prima etapă, cu durata de doi ani, va fi de „trunchi comun“, stabilit pentru specialităţi înrudite ale domeniului medicină; a doua etapă va avea o durată de unu-patru ani, în funcţie de specialitate, şi va continua formarea într-una din specialităţile care alcătuiesc subdomeniul corespunzător programului de trunchi comun efectuat în prima etapă. Atât trunchiurile comune (stagii, curriculă, durată), cât şi specialităţile etapei a doua se stabilesc de MS în colaborare cu instituţiile de învăţământ superior acreditate şi Colegiul Medicilor şi se aprobă prin ordin comun al ministrului sănătăţii şi al ministrului educaţiei naţionale. În prezent, pregătirea în rezidenţiat începe cu un stagiu de minimum şase luni în modulul de bază al specialităţii, cu excepţia specialităţilor cu profil chirurgical, pentru care pregătirea începe cu un stagiu de minimum şase luni în chirurgie generală. Admiterea. În trunchiul comun, admiterea se va face pe baza notei obţinute la examenul de licenţă (proba scrisă) şi a opţiunii candidaţilor, exprimate prin depunerea unui dosar la un centru din regiunea respectivă, înainte de susţinerea examenului de licenţă. La acest examen au acces şi medicii din promoţiile anterioare care nu au obţinut drept de liberă practică, care nu desfăşoară pregătire de rezidenţiat sub incidenţa normelor precedente sau nu deţin titlul de medic specialist. Medicii din promoţiile ante