- Social - nr. 219 / 8 Noiembrie, 2013 N-as fi scris si cerut publicarea acestui articol, daca iredentismul maghiar nu ar manifesta cu atata insistenta, asiduitate si chiar ura cererea unor asa zise "drepturi”, de la Guvernul Romaniei, care nu pot fi satisfacute, fiindca nu le au. Trambitarea, mereu, la toate portile din lume, ca nu au drepturi, desi drepturi cum au ei ca minoritari in aceasta tara nu se gasesc la nicio minoritate fata de majoritatea locuitorilor altor state, fara a mai vorbi de drepturile romanilor din Ungaria. Vinovati de faptul ca iredentismul maghiar a ajuns la aceste cote inalte se datoreaza liderilor partidelor politice, din tara, care nu au putut guverna fara sprijinul lor. De asemenea, se datoreaza si faptului ca acestei formatii-cultural-sportive si educative – UDMR, i s-a permis sa actioneze si ca partid politic. Acest lucru nu ar fi fost atat de grav, daca nu ar fi avut o atitudine ostila si neloiala fata de Romania. Fiind solicitati, asa cum am aratat, la participarea guvernarilor, au stiut sa profite de acest lucru, punand conditii si cerinte neavenite. Si pe timpul fostului regim a existat, chiar dupa ce-l de-Al Doilea Razboi Mondial, o formatie similara: MADOSZ, dar fara dreptul de a depune candidaturi in Marea Adunare Nationala. Cu toate acestea, maghiarimea a avut, in toate timpurile, reprezentanti, incepand cu forurile comunale, raionale sau judetene, orasenesti si municipale si mai cu seama activisti ai P.C.R., in numar destul de ridicat, in special in Transilvania. Dupa decembrie ’89 au avut reprezentanti numerosi in toate sferele de activitate, directori, secretari de stat, ministri si chiar vice-prim-ministru s.a. Problema iredentismului maghiar nu este doar autonomia teritoriala. Acesta ar fi inceputul revendicarii Transilvaniei, care ar fi apartinut Regatului ungar. Dar cu ce pret? Uita ca atunci cand au venit ungurii, aceast