După cum am mai scris cu diverse ocazii, Vasluiul poate fi considerat un adevărat pol al feminismului românesc. Pe o rază de 15 kilometri în jurul municipiului reşedinţă de judeţ s-au născut şi au activat personalităţi feminine, rele sau bune, dar toate fiind primele în domeniiile lor de activitate.

Printre femeile de succes pe care Vasluiul le-a dat de-a lungul istoriei amintim de Elena Cuza, prima Doamnă a României, Ioana Zizi Lambrinov, prima româncă dintr-o familie regală, Ana Pauker, prima sinistră femeie om politic din ţară şi personalitatea asupra căreia ne vom opri în acest articol, Luiza Zavloschi (1883-1967), prima femeie primar din România.

În perioada interbelică, în România, ca şi în marea majoritate a celorlalte ţări europene, femeile nu aveau drept de vot. Se exceptau unele categorii, cum ar fi văduvele de război sau licenţiatele. Nimeni, însă, nu s-a gândit să interzică dreptul unei femei de a fi aleasă şi, profitând de această lacună, ţăranii din satul Buda, care face parte actualmente din comuna vasluiană Oşeşti, au avut o iniţiativă în premieră naţională, dacă nu şi pentru întreaga zonă a Balcanilor, să aleagă primar al localităţii o femeie. Sătui de promisiunile deşarte ale partidelor politice, oamenii din Buda s-au prezentat într-un grup foarte numeros, în anul 1930, la sfârşitul unei zile de dezbateri aprinse, acasă la doamna Zavloschi, cea care era învăţătoare în sat. După oarecare ezitări, aceasta a acceptat propunerea cetăţenilor, a candidat şi l-a înfrânt zdrobitor la alegeri pe singurul adversar care şi-a permis această postură.

Cine a fost Luiza Zavloschi?

Luiza Zavloschi era fiica unui gospodar din Buda. A absolvit Şcoala Normală din Iaşi şi, la întoarcerea în satul natal, s-a căsătorit, tot cu un învăţător, devenind un adevărat model în activitatea didactică. La arhivele naţionale din Vaslui se găsesc mai multe