Se împlinesc 75 de ani de la “Noaptea de Cristal”, momentul care a marcat începutul Holocaustului. 9 noiembrie 1938 însemna începutul sfârşitului pentru zeci de mii de evrei care au murit în lagărele de concetrare.

Cea de-a 75-a aniversare a pogromului anti-evreiesc este comemorată în întreaga Germanie. La Berlin, de pildă, memorialul cunoscut sub denumirea „Topografia terorii”, ridicat pe locul unde se afla fosta centrală a poliţiei secrete naziste, Gestapo-ul, prezintă în aceste zile o amplă expoziţie care documentează pogromul care s-a desfăşurat pe teritoriul celui de-al III-lea Reich.

Justificarea oficială invocată pentru cel mai mare pogrom din istoria modernă a Germaniei a fost un atentat asupra unui diplomat nazist acreditat la Paris. Secretarul legaţiei, Ernst vom Rath fusese împuşcat de către un tînăr evreu, în vîrstă de 17 ani, Herschel Grynszpan.

Propaganda nazistă descria pogromul ca o reacţie spontană a populaţiei contra evreilor iar atentatul asupra secretarului legaţiei ca un act ostil pus la cale de „evreimea mondială”, opusă poporului german.

În timpul pogromului au fost ucise apoximativ 100 de persoane, au fost bătuţi 30 000 de evrei înstăriţi, 7500 de magazine au fost demolate şi jefuite, iar 400 de sinagogi au fost incendiate.

În scrierile unor revizionişti evenimentul considerat de către istorici drept “preludiul la Holocaust” a fost bagatelizat cu scopul de a-i disculpa pe autorii morali, conducerea nazistă în frunte cu Hitler şi ministrul propagandei Goebbels.

Explicaţii cu tentă conspiraţionist-revizionistă au fost publicate şi în România post-comunistă. Astfel, Vladimir Alexe, menţionat şi în “Raportul final” al Comisiei Internaţionale pentru studierea Holocaustului din România, a susţinut că „noaptea de cristal“ nu ar fi fost nimic altceva decît o provocare ocultă pusă la cale de către evreimea mo