Pentru 2014-2020, România a primit mai puţine fonduri pentru PNDR decât a avut în perioada 2007-2013. În plus, folosirea banilor este strict condiţionată de protejarea mediului
Noul Program Naţional pentru Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014-2020 se află în plină elaborare. Ministrul agriculturii, Daniel Constantin, le-a dat asigurări agricultorilor prezenţi la Târgul internaţional INDAGRA, care se desfăşoară la Bucureşti, în perioada 30 octombrie - 3 noiembrie, că programul va fi finalizat şi trimis cât mai repede la Bruxelles.
Deşi încă nu au fost stabilite toate detaliile privind destinaţia celor 7,1 miliarde de euro alocate de Uniunea Europeană (faţă de 8,15 miliarde de euro alocate pentru perioada 2007-2013), câteva concluzii se pot contura. Cea mai importantă este aceea că, pe lângă faptul că banii sunt mai puţini, cheltuirea acestora trebuie să ţină cont de noile condiţii de protejare a mediului, impuse de Comisia Europeană.
O treime din fonduri pentru măsuri de agromediu
Potrivit acordului privind reforma politicii agricole comune (PAC), parafat de Parlamentul European, Consiliul de Miniştri şi Comisia Europeană, între 2014 şi 2020, se vor investi peste 100 de miliarde de euro într-un efort de a ajuta agricultura „să răspundă provocărilor din domeniile calităţii solului şi a apei, biodiversităţii şi schimbărilor climatice“. Concret, 30% din plăţile directe vor fi legate de respectarea celor trei practici agricole benefice pentru mediu: diversificarea culturilor, menţinerea pajiştilor permanente şi conservarea a 5 % şi apoi a 7 % din zonele de interes ecologic, începând din 2018, sau de alte măsuri, considerate cel puţin echivalente din punctul de vedere al beneficiilor pentru mediu.
De asemenea, începând cu anul viitor, cel puţin 30 % din bugetul programelor de dezvoltare rurală vor trebui alocate unor „măsuri de agromediu, sp
