Chiar dacă inventivului Victor Ponta nu i-a venit încă ideea de a impune şi taxa pe mersul la Revelion, este cât se poate de clar că, după 1 ianuarie 2014, românii vor plăti statului dări, biruri şi impozite, cât n-au plătit până acum toţi strămoşii lor, de la amibă şi parameci încoace. Partea mai nasoală e că greul îl vor duce, ca de obicei, românii care muncesc, în vreme ce ăia care fie au muncit cândva, fie nu muncesc, fie nu vor munci niciodată, considerând că munca-i pentru tractoare, vor ridica din umeri şi vor spune, ca Moromete: „Nu-ţi plătesc fonciirea, că n-am. De un’ să-ţi dau dacă n-am? Păi tu crezi că noi fătăm bani?”.

Şi, la drept vorbind, nici n-ar fi frumos şi politicos să înapoiezi statului pomenile, indemnizaţiile, alocaţiile şi ajutoarele sociale pe care abia ţi le-a dat în 2013, adevăratul „an al victoriei”. După cum cu siguranţă vă mai amintiţi, acum o vară premierul se jura să-i sară lui ochii, cu tot cu ochelari, dacă se va atinge de taxe, dacă va mai lua măcar un firfiric din banii românilor, şi aşa drămuiţi de Boc. Pe hârtie, lucrurile erau clare şi guvernul de cinstiţi ştia ce-are de făcut: să-i strângă de piept, gât sau diverse alte organe a rău-platnicilor, să stopeze evaziunea, să elimine birocraţia.

În realitate însă, lucrurile au stat taman pe dos: guvernul nu le-a cerut nimic rău-platnicilor, care tocmai votaseră USL-ul cu două mâini (başca mâna moartă a strămoşilor!), nu s-a atins de marii evazionişti, căci cotizaseră la greu în campania electorală a „guvernului de cinstiţi” şi nici partea cu funcţionărimea frecătoare de dudă n-a rezolvat-o, fiindcă era şi păcat să dea afară birocraţii pedelişti şi să nu angajeze în locul lor şi mai mulţi birocraţi, liberali şi pesedişti.

Evident, când au tras acum, la final de an, linia roşie a bilanţului, Chiţoiu şi ceilalţi pricepuţi au văzut că situaţia e albastră şi, în disper