Sfarsitul lunii septembrie a reprezentat momentul critic pentru fortele rebele din Siria, acestea scindandu-se in trei tabere, dintre care: Armata Libera Siriana, sprijinita de catre Occident, gruparile jihadiste, in frunte cu al Qaida si Frontul Al Nushra, si gruparile salafiste controlate de Regatul Arabiei Saudite.
Sub denumirea de Armata Islamului (JAI), salafistii reunesc aproximativ 50 de grupuri armate, avand o capacitate de lupta intre 5.000 si 50.000 de luptatori, informeaza Al Manar.
JAI se afla sub conducerea lui Zahran Alloush, fostul lider al gruparii Liwa al- Islam, una dintre cele mai eficiente forte salafiste prezente in zona Damascului.
Totusi, pentru a-si putea mentine influenta asupra conflictului din Siria, Arabia Saudita se vede nevoita sa ceara sprijinul Statelor Unite, cerand Washingtonului sa permita inarmarea JAI cu rachete anti-aeriene si anti-tanc, precum si acordul Iordaniei de a permite transportul logistic al acestora, intre Arabia Saudita si Siria.
Iar pentru a-si intari mesajul si a capata sustinerea dorita, Riadul afirma ca JAI va recunoaste opozitia politica din Siria, precum si Consiliul Militar Suprem in fruntea caruia se afla Salim Idriss, considerat favoritul Occidentului pentru a prelua puterea la Damasc.
In tot acest context, atitudinea Arabiei Saudite este lesne de inteles, considera analistul Mustafa Alani, explicand pentru The Guardian ca "sauditii duc in Siria un razboi pe doua fronturi: unul impotriva lui Assad, iar celalat impotriva al Qaida, de care Riadul se teme din ce in ce mai mult".
Aceasta teama este provocata de ideologia jihadista, care daca va reusi sa se extinda in Siria va putea fi apoi importata si in zona Golfului Persic, punand in pericol stabilitatea monarhiilor.
Din acest motiv, Arabia Saudita a sustinut intodeauna interve
