Marketing, IT, industrii creative, financiar-bancar sau joburi în străinătate – acestea sunt doar câteva dintre domeniile din care tot mai mulţi „intermediari“ ai proceselor de recrutare online au ales să îşi facă un business. Dacă înainte de criză angajatorii care voiau să îşi ocupe posturile vacante într-un timp foarte scurt apelau la site-urile de recrutare generaliste (eJobs, BestJobs sau MyJob, spre exemplu), în ultimii ani nivelul aplicanţilor veniţi dinspre aceste platforme a scăzut semnificativ. Paradoxal, şi costurile companiilor cu recrutarea s-au majorat, ponderea aplicaţiilor viabile primite de angajator (din orice domeniu) fiind de maximum 50% (adică din numărul total de CV-uri primite, doar jumătate, în cel mai bun caz, se potrivesc cerinţelor jobului).
Principalul motiv pentru care site-urile tradiţionale de recrutare online nu mai garantează calitatea resursei umane este numărul mare de şomeri care îşi caută în prezent un loc de muncă şi care aplică aproape pentru orice post, indiferent de cerinţe.
„Nişarea site-urilor de recrutare este deja o nevoie a pieţei, în străinătate, spre exemplu, există această specializare de foarte mult timp. Este mult mai uşor atât pentru angajator, care poate fi sigur că pentru posturile pe care le scoate la concurs vin numai oameni pregătiti în domeniul de activitate al companiei, dar şi pentru candidaţi, care nu mai trebuie să caute printre sutele de angajatori prezenţi pe platforma unul pentru care ar vrea să lucreze. Este o strategie de viitor care va uşura foarte mult munca recruiterului, în special“, este de părere Cristina Săvuică, country manager al firmei de recrutare şi muncă temporară Lugera – The People Republic, cu afaceri de peste 40 de milioane de euro anul trecut.
Nevoia pieţei muncii de specializare a celor care fac recrutare sau care o intermediază a simţit-o şi Marius Dascălu,
