Pana acum mai bine de un secol, medicina n-avea niciun mijloc de investigare nedistructiva in interiorul corpului nostru, iar descoperirea razelor X de catre Wilhelm Conrad Roentgen, in ziua de 8 noiembrie 1985, a fost o simpla intamplare.

In seara acelei zile, profesorul Roentgen de la Universitatea din Wurzburg, Germania, experimentand in laboratorul sau efectele descarcarilor electrice de mare intensitate prin tuburi de sticla cu gaz la presiuni foarte scazute, a observat existenta unor raze, inca necunoscute, care penetreaza unele corpuri opace, fara sa se reflecte, aminteste Infoniac.

A fost suficienta constatarea ulterioara ca placa fotografica este sensibila la radiere pentru ca sa realizeze prima radioagrafie din lume: cea reprezentand mana sotiei sale, Anna Roentgen, pe care se afla si un inel.

Razele patrundeau prin cele mai multe elemente constitutive ale corpului, dar se reflectau de suprafata osoasa sau de cea a inelului. Din acel moment, Roentgen si-a petrecut intreaga viata in laborator, studiind fenomenul descoperit de el.

Intrucat respectivele radiatii erau ceva inca necunoscut, insusi descoperitorul lor le-a numit atunci "Raxe X", denumire ramasa consacrata, desi ulterior au fost numite raze Roentgen.

Mai tarziu, Max von Laue a demonstrat ca aceste raze sunt de natura electromegnetica, precum lumina, de care difera numai ca frecventa.

Descoperirea a facut epoca din primul moment. Wilhelm Roentgen s-a bucurat de o glorie rareori cunoscuta de altcineva. A fost distins cu nenumarate titluri stiintifice, premii si medalii, iar in anul 1901, i s-a acordat premiul Nobel.

In ciuda faimei sale universale, Roentgen a ramas toata viata sa un om modest si chiar umil. N-a fost tentat niciodata de lux si de un trai prea confortabil, pe care mijloacele materiale i l-ar fi permis c