Nu este chip să stăm liniştiţi! Cineva trebuie să ne pună pe jar! Nu este rost să ne ridicăm pe picioarele noastre! Totdeauna se găsesc destui pentru a ne pune în genunchi! Acest lucru este resimţit de noi în mai multe privinţe. Nicăieri nu bate însă parcă într-atât la ochi ca în scandalurile alimentate periodic - dar niciodată susţinute de evidenţe şi de fapte - care privesc industria zootehnică şi de procesare a cărnii din România.

Ultimul episod cu puii care ar fi fost infestaţi cu salmonella - cu o undă de şoc trimisă către întreg sectorul - ne aminteşte că suntem în mijlocul unor războaie economice (poate şi psihologice). Nu este răgaz ca societăţile din domeniul zootehnic să pună piatră pe piatră pentru a se dezvolta că numaidecât toate bolile pământului par a se abate asupra animalelor din fermele româneşti, cel puţin mediatic.

Acum sunt puii cu salmonella; cu nişte ani în urmă alte orătănii cică aveau gripă aviară; curcanii ar fi îndopaţi cu antibiotice; laptele numaidecât trebuie să aibă aflatoxină; porcii nu pot fi altfel decât cu pestă; iar vacile sunt bune, doar că a lor carne este... de cal. Câte bube rele în lumea asta a animalelor, toate năpastă pe industria zootehnică românească! Ce coincidenţe nenorocite!

Psihozele mediatice susţinute pe plan intern şi campaniile de defăimare a producţiei noastre peste hotare s-au ţinut lanţ în anii de când suntem în Uniunea Europeană şi nu ştim puse în mişcare de ce, dar se reiau periodic având aceeaşi putere deşi totdeauna nu s-a confirmat nimic, iar de multe ori am aflat că era vorba de făcături de-a dreptul.

Singura concluzie pe care o putem trage este că România este victimă într-un război economic, laolaltă cu producătorii de aici, cu angajaţii lor, cu lanţurile pe care le antrenează. De ce autorităţile permit periodic asemenea înscenări, de ce cooperăm cu toţii mediatic la isterii car