Ramona Mănescu, numită ministru al transporturilor în august anul acesta, care la prima conferinţă de presă declara că ultima oară a călătorit cu trenul în 2002-2003 dar a renunţat pentru că deplasarea pe ruta Bucureşti-Constanţa dura 5-7 ore, a constatat la mai bine de două luni de la preluarea mandatului că infrastructura feroviară din România este "rămasă în urmă", ceea ce nu reprezintă o noutate ci o realitate tristă a ultimilor 20 de ani. Toţi cei care s-au perindat pe la conducerea Transporturilor au făcut doar constatări cu privire la starea infrastructurii feroviare, însă până acum niciunul nu a venit cu o soluţie de îmbunătăţire a liniilor de cale ferată pentru ca trenurile să poată circula cu o viteză mai mare.
Ministrul Transporturilor, Ramona Mănescu, a declarat sâmbătă, la Topliţa în judeţul Hunedoara, că infrastructura feroviară din România este "rămasă în urmă" şi că susţine reabilitarea acesteia prin folosirea unor proiecte cu finanţare europeană nerambursabilă, transmite corespondentul MEDIAFAX.
Ministrul Ramona Mănescu, prezentă în localitatea hunedoreană Topliţa, la inaugurarea unui drum judeţean, a afirmat că infrastructură feroviară este foarte dezvoltată ca suprafaţă, dar "rămasă în urmă".
"E păcat că avem o infrastructură feroviară foarte dezvoltată ca suprafaţă, dar rămasă în urmă. Pe tronsoane pe care am putea circula cu 120 kilometri la oră, circulăm cu 40", a afirmat ministrul Transporturilor, menţionând că transportul cu trenul ar putea constitui alternativa la deplasarea cu maşina, după modelul altor state.
Mănescu a adăugat că reabilitarea şi modernizarea infrastructurii feroviare se află în atenţia Ministerului Transporturilor, inclusiv în discuţiile pe care instituţia le-a avut cu reprezentanţii Uniunii Europene.
"Intenţionăm să le oferim oamenilor o alternativă la lipsa şoselelor, a autostrăzi
