Administraţia locală se luptă încă în instanţe, cu S.C. Sind România, pentru câteva din clădirile taberei

Sindicatele nu au investit deloc în structurile de cazare, deşi le-au exploatat ani de zile şi au avut profit de pe urma lor

Tabăra de la Năvodari, aşa cum este cunoscută de către constănţeni, dar şi de nostalgicii din toată ţara, a ajuns, în mare parte, nefuncţională. Este o diferenţă uriaşă între clădirile situate pe partea dreaptă a drumului Mamaia – Năvodari, funcţionale şi aducătoare de profit, şi cele de pe stânga, care au ajuns doar ruine. Autorităţile locale spun că acest lucru a fost posibil din cauza neimplicării celor care au deţinut-o, dar şi prin indiferenţa cu care a fost tratată partea de investiţii, deşi a fost exploatată în fiecare an, chiar dacă nu la capacitate maximă.

Situaţia juridică a Taberei de la Năvodari este una aparte. A fost dată, prin două decrete de lege ale lui Nicolae Ceauşescu, Uniunii Generale a Sindicatelor (U.G.S.) şi, ulterior, statutul ei juridic a fost modificat prin alte legi. Primarul oraşului Năvodari, Nicolae Matei, spune că acest lucru a reprezentat încălcarea legilor Republicii Socialiste România, pentru că s-a dat în folosinţă, la acea vreme, patrimoniul taberei la U.G.S., fără a se specifica pentru ce perioadă de timp se face transfer. O altă încălcare a legii făcute înainte de 1990 ar fi constat în faptul că patrimoniul a ajuns în mod nefiresc la U.G.S., în condiţiile în care copiii nu au avut niciodată sindicat în România.

„D.N.A. Bucureşti a constatat că în 1990, prin fals şi uz de fals, a fost luat tot patrimoniul, în mod fraudulos, de cele patru mari confederaţii sindicale, care au format un S.R.L. – Sind România. Odată cu apariţia legilor proprietăţii şi a legilor administraţiei publice locale, precum şi a Codului Fiscal, dar şi cu apariţia unităţilor administrativ-teritoriale (U.A.T.)