Ca să evite ca şi de data aceasta PNL să facă figură de partid de opoziţie în raport cu mersul negocierilor cu FMI, PSD i-a repartizat ministrului liberal Daniel Chiţoiu sarcina de a coordona negocierile respective, iar PNL a acceptat să-şi asume rezultatul discuţiilor şi proiectul de buget pentru 2014.

Decizia a venit exact după ce Crin Antonescu, liderul partidului, se pregătea să se lanseze în obişnuitele critici "de opoziţie" la adresa FMI, spunând că acordul cu Fondul este "un handicap" şi "o situaţie nefericită şi temporară", fiindcă împiedică România să aibă cu adevărat o politică economică proprie. Mandatul PNL, ca de altfel şi al Guvernului, în negocierile cu FMI a fost legat de menţinerea cotei unice, creşterea salariului minim şi reducerea CAS, însă numai primele două scopuri s-au realizat în proiectul de buget, ţinând cont că reducerea CAS la angajator, cu 5% de la jumătatea anului viitor, a fost acceptată de FMI numai dacă Guvernul va găsi între timp alte surse de a acoperi gaura de venituri. În plus, o victorie de etapă a fost faptul că FMI şi CE au acceptat amânarea liberalizării preţului gazelor pentru companii, după ce în vară se opuneau.

Pornirea de a se poziţiona în apărarea românilor vitregiţi de FMI (şi implicit contra Guvernului care ascultă de FMI) nu este, bineînţeles, o tactică specifică PNL, ci oricărui partener junior în guvernele româneşti de coaliţie. Rezultatul, în cazul de faţă, a fost eliberarea unui culoar retoric larg pentru PDL, ca lider al opoziţiei, care a putut astfel nu doar să-şi proclame o grijă faţă de soarta românilor destul de stranie raportat la conţinutul guvernărilor Boc, dar şi să-şi consolideze tactica de acţiune pentru perioada următoare.

PDL a cerut parlamentarilor să nu voteze bugetul pe 2014 al guvernului Ponta, iar preşedintele Traian Băsescu a declarat chiar că angajamentele cu FMI a