Descoperirea a sute de picturi, în valoare de un miliard de euro, în casa lui Cornelius Gurlitt, ar putea conduce şi la descoperirea Camerei de chihlimbar, a opta minune a lumii, dispărută fără urmă în anii 1940, în timpul celui de-al doilea război mondial. Sursa: REUTERS

Interviurile cu rudele lui Cornelius Gurlitt (79 de ani), cu dealeri, cu avocaţi şi experţi în artă au arătat că bărbatul a circulat liber, decenii întregi, între Germania, Austria şi Elveţia, pentru a vinde capodopere ale artei din perioada Renaşterii şi modernă. Iar operele de artă erau ascunse într-un apartament, din al treilea oraş ca mărime din Germania, München.

În lumea artei, cunoscută pentru discreţie, se pare că se ştia că bărbatul deţinea o adevărată comoară, cel puţin o parte din colecţia tatălui său, Hildebrand, care a lucrat pentru nazişti, vânzând arta etichetată ca "degenerată", confiscată din mai multe muzee sau furată de la evreii care fugeau din calea Holocaustului.

Pentru toţi ceilalţi, inclusiv pentru clanul Gurlitt, ştirea că autorităţile au descoperit, în urma unei anchete declanşate de un control vamal de rutină, 1.406 de lucrări de artă, cu o valoare de un miliard de euro, ar fi fost un şoc. "Este absolut incredibil. N-aveam habar că o astfel de colecţie există", a spus un văr, de 94 de ani, al lui Cornelius, Dietrich Gurlitt.

Camera de Chihlimbar

Ziarul Bild scrie că un alt văr al lui Cornelius, Ekkehart Gurlitt, spune că bărbatul ar şti unde se află Camera de chihlimbar: "Cornelius i-a spus odată tatălui meu, acum 30 sau 40 de ani". Hildebrand Gurlitt i-ar fi transmis misterul Camerei de chihlimbar fiului său, pe când se afla pe patul de moarte, în 1956.

"Camera de chihlimbar" a fost o încăpere spectaculoasă, creată în secolul al XVIIIlea, de artizanii prusaci, declarată "Cea de-a opta minune a lumii". Era un salon acoperit cu panouri de c