Sistemul bancar a înregistrat o pierdere de 61 de milioane lei în luna septembrie, odată cu reclasificarea unor credite restructurate, care au dus la un plus de provizioane de 612 milioane lei, dar se menţine la nouă luni pe un câştig cumulat de 1,46 miliarde lei.
Deşi au trecut la sistemul de raportare financiară internaţională, băncile calculează în continuare necesarul de provizioane potrivit standardului românesc de contabilitate, inclus în filtrele prudenţiale constituite de bănci ca rezerve.
Provizioanele pe RAS au crescut în septembrie cu 1 miliard de lei, la aproape 46 de miliarde lei, dar nu reflectă toate reclasificările creditelor restructurate. În acelaşi timp, provizioanele pe IFRS au crescut în septembrie la 34,36 miliarde lei, de la 33,74 miliarde lei la finele lunii august, cu mult peste media lunară din ultimul timp.
La mijlocul anului, provizioanele au avut o creştere mai accentuată, tot dintr-o măsură a BNR, care a cerut auditorilor, ca şi anul trecut, să verifice în ce măsură garanţiile sunt corect reevaluate. Faţă de finele anului trecut, provizioanele la iunie au crescut cu 3,4 miliarde lei. BNR a convenit cu partenerii externi, FMI şi CE, să finalizeze o analiză a restructurării creditelor, a gradului de încasare după restructurare şi a modului în care operaţiunile s-au reflectat în reclasificarea creditelor.
Pentru a păstra un serviciu bun al datoriilor pentru unele credite, mai ales de valori mari, băncile au "înverzit" împrumuturile, refinanţându-le chiar şi de mai multe ori. În ciuda faptului că rescadenţările sau refinanţările nu aduceau şi un grad mai înalt de încasare a creanţelor, băncile nu reclasificau creditele şi nu constituiau provizioane. Întrebat despre impactul verificărilor şi analizei BNR privind reclasificarea creditelor restructurate şi rescadenţate, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a estimat că
