“Guvernele României, din 2000 încoace, au făcut legi neconstituţionale care convin mai marilor ţării şi în care se spune că un cetăţean dacă este simplu primeşte doi ani de închisoare, dar dacă el este demnitar al acestui stat primeşte 15 ani de închisoare”. Aceasta este o mostră, chiar o perlă am putea zice, din gândirea rostită a vicepreşedintelui PSD, alesul pe viaţă al urmaşilor Vrâncioaiei, distinsul baron local Marian Oprişan.
Din capul locului, ca să nu uităm pe parcurs, i-am solicita domnului Oprişan un exemplu concret de favorizare a ocnaşului simplu în faţa celui complicat de poziţia lui politică. Cu un minim efort de citire, fie chiar numai cu goagălul colegului de doctrină, nobilul social-democrat poate găsi numeroase cazuri în care găinari obişnuiţi au stat mai mult în cantonament decât păstorul de găinuşe Năstase. Apoi, cu minimele nostre abilităţi de logică simplă, i-am explica aceluiaşi Domn de ce un potentat ar trebui să încaseze cu adevărat mai mult în cazier decât hoţul mărunt de prin hypermarketuri.
La o primă evaluare, ciordeala Alesului nu e comparabilă nici măcar în bancuri, cantitativ şi calitativ, cu buzunăreala simplă aplicată concetăţenilor de către cei cu atare aplecări dosnice. Noi ne amintim de corecţiile cu suspendare suferite de numeroşi demnitari, mai mici sau mai mari, şi nu ne putem abţine de la clasica alăturare lângă pedepsele dăruite babelor luptătoare cu ţăruşii sau hoţilor de apă minerală din magazine. Nici nu credem să apucăm în viaţă ziua X a pedepsei de 15 ani invocate în aserţiune, ca fiind una obţinută azi cu greutate în România şi de un ucigaş cu sânge rece.
Să nu deviem de la esenţă şi să încercăm explicaţia promisă: un demnitar e recomandat unor sancţiuni mai mari pentru că el fură din buzunarele tuturor în acelaşi timp şi nu o face împins de foame sau de şomajul provocat economiei naţionale de p
