Recesiunea economică din ultimii ani a supus societatea greacă la şocuri puternice. Cel mai grav este că mişcările extremiste au început să câştige teren pe fondul disperării oamenilor în faţa sărăciei şi lipsei acute de soluţii, repetând parcă istoria interbelică. Execuţia cu sânge rece a doi membri ai partidului neonazist Zori Aurii, în urma înjunghierii mortale a unui cunoscut artist antifascist, a îngrijorat recent autorităţile de la Atena.

Nikos Dendias, ministru grec al Ordinii Publice, se teme de o escaladare a violenţelor între extremiştii mai multor grupuri radicale din ţară, dar şi de o "victimizare" a neonaziştilor ceea ce ar duce la o întărire a imaginii şi capitalului politic ale partidului Zori Aurii.

Teama de răzbunare

Dendias se teme de o "nouă lovitură" extremistă, scrie Mediafax. Acesta a adăugat că există riscul ca neonaziştii să caute răzbunare, argumentând că, anterior dublului asasinat, s-a gândit că uciderea muzicianului antifascist Pavlos Fyssas în septembrie poate fi luată ca o provocare. Dublu asasinat, comis cu 12 gloanţe şi de la distanţă de un metru, a avut loc la o lună şi jumătate după moartea artistului. În vârstă de 35 de ani, Pavlos Fyssasa fost înjunghiat mortal de un membru al formaţiunii Zori Aurii la ieşirea dintr-un bar de la periferia de sud-est a capitalei greceşti. Ministrului îi este frică "de declanşarea unei spirale de atacuri teroriste şi o vendetă sângeroasă care va duce la lipsă de siguranţă în societate". Asasinarea la 1 noiembrie a lui Emmanuel Kapelonis, în vârstă de 22 de ani, şi a lui Giorgos Foudoulis, în vârstă de 27 de ani, două gărzi locale ale Zori Aurii, la periferia Atenei, este anchetată ca un ca un act terorist. Până acum crima nu a fost revendicată. Bănuielile autorităţilor se îndreaptă către cercurile grupurilor anarhiste sau a extremei stângi elene care au revendicat periodic atentat