Doar o mică parte dintre aceştia urmează un tratament adecvat * Rata de supravieţuire pe o perioadă de cinci ani a celor bolnavi de hepatită C este mai mică decât în cazul bolnavilor de SIDA

Două studii făcute la intervale relativ mici de timp de Ministerul Sănătăţii şi, respectiv, de către Institutul Clinic Fundeni au ajuns la rezultate foarte asemănătoare: 5 la sută dintre români sunt infectaţi cu virusul hepatic C, în vreme ce alţi 7 la sută cu virusul B. Un mic procent (0,5 – 1 la sută) dintre cei cu virus B sunt purtători şi ai tulpinii virale D, fapt ce îngreunează simţitor un tratament şi aşa destul de dificil. Aplicând proporţiile amintite la populaţia judeţului Galaţi reiese faptul că cel puţin 25.000 de gălăţeni sunt infectaţi cu virusul C, în vreme ce în organismul altor 35.000 este prezent virusul B.

Sănătoşi doar la suprafaţă

Deşi poate cauza apariţia cirozei şi a cancerului hepatic, hepatita C nu se manifestă în multe cazuri prin niciun simptom. Mulţi pacienţi află că sunt infectaţi cu acest virus în timpul unor analize de rutină sau, în cazurile nefericite, atunci când este prea târziu. “Hepatitele de tip B şi C reprezintă o problemă de sănătate publică atât la nivel naţional, cât şi în ceea ce priveşte judeţul nostru. Atât numărul mare al celor infectaţi, cât şi costurile semnificative ale tratamentului fac din aceste boli o povară pentru orice sistem de sănătate”, spune doctorul Petru Dăscălescu, medic primar boli infecţioase în cadrul Spitalului “Cuvioasa Parascheva” Galaţi.

Lungul drum spre tratament

În cazul în care analizele de rutină scot în evidenţă anumite modificări la nivelul ficatului, medicul de familie (specialistul care recomandă aceste analize, de cele mai multe ori) îi va da trimitere pacientului către un laborator pentru efectuarea unui test suplimentar, care poate scoate în evidenţă anticorpii spec