Industria mondială a producţiei de energie nuclearo-electrică a intrat într-o nouă eră după incidentul nefericit din Fukushima - Japonia. Daniela Lulache, directorul general al Nuclearelectrica, a declarat, ieri, că adâncirea crizei şi problemele de competitivitate au readus în atenţie noile investiţii în centrale nucleare. Numai că, dacă înainte de criză era posibilă o finanţare clasică a unor centrale nucleare noi, acum acest tip de investiţii are nevoie de scheme suport (n.r. ajutoare date ori de stat, ori de consumatori).

Doamna Lulache a explicat: "Probabil că recunoaşterea de către România a energiei nucleare ca fiind curată va aduce în atenţie şi stabilirea unor scheme de sprijin pentru construcţia de unităţi noi. Nu putem face Unităţile 3 şi 4 de la Cernavodă fără astfel de scheme de sprijin, similare cu cele de la energia regenerabilă".

Oficialul Nuclearelectrica a dat ca exemplu schema aleasă de Anglia pentru o nouă centrală, respectiv contractele pentru diferenţe: "Acest tip de contracte se fac pe termen lung pentru ca investitorii să aibă o garanţie a pieţei de desfacere şi a unui anumit interval de preţ. Când preţul este prea mic, diferenţa faţă de nivelul agreat este achitată de stat, iar când preţul este prea mare - statul primeşte bani de la investitori. Investiţiile în noile unităţi nucleare sunt extrem de costisitoare şi sunt recuperate într-un interval de timp foarte lung. În contextul crizei, investitorii nu pot fi atraşi în proiect decât prin scheme suport".

Daniela Lulache a mai spus că pentru Unităţile 3 şi 4 este nevoie de un mix de finanţare, nu numai de scheme suport, respectiv prin obligaţiuni şi credite bancare. Băncile au nevoie, de la faza de proiect, de contracte pe termen lung pentru vânzarea energiei. Ori astfel de contracte nu sunt permise de legislaţia din ţara noastră, iar doamna Lulache apreciază că legea trebui