Republica Moldova se clasează pe locul întâi la capitolul libertatea presei printre ţările Parteneriatului Estic (PE), devansând cu o diferenţă mică de punctaj Georgia, care este urmată de Armenia şi Ucraina. Indicele Libertăţii Presei, ediţia a doua, relevă că Moldova este parţial liberă, cu progrese pe anumite segmente, dar şi cu regrese pe altele.

Directoarea Centrului pentru Jurnalism Independent, Nadine Gogu, a declarat că activitatea jurnalistică este tot mai afectată de lacunele normative cu privire la accesul la informaţie. Printre acestea se numără şi suspendarea transmisiunilor online a şedinţelor Guvernului, precum şi declaraţia preşedintelui Curţii Supreme de Justiţie, Mihai Poalelungi, care voia să promoveze reintroducerea pedepsei penale pentru calomnie.

Alina Radu, directoroarea Ziarului de Gardă, a menţionat că în ultima perioadă nu au fost înregistrate cazuri de agresiune fizică sau reţineri ale jurnaliştilor. Totuşi, există cazuri de intimidare a presei, prin ameninţări şi citaţii din partea organelor de drept.

Percepţia generală a experţilor s-a îmbunătăţit la capitolul justiţie, datorită descreşterii numărului de procese intentate jurnaliştilor. Experţii au mai constat că funcţionarii publici ocolesc prevederile legii privind accesul la informaţie, invocând secretul de stat şi comercial.

Pentru jurnaliştii din Moldova nu există subiecte interzise, deşi există anumite abordări manipulatorii ale unor subiecte. Referitor la piaţa publicităţii, experţii au constatat că nu este suficient de liberă şi că exponenţii puterii deţin un control însemnat asupra fluxurilor de publicitate.

Ion Bunduchi, expert media, a menţionat că Teleradio-Moldova nu a reuşit deocamdată să întrunească standardele unui radiodifuzor public conform normelor acceptate de un stat democrat. S-a înregistrat un progres nesemnificativ la capitolul digital