Nimeni nu se mai gandeste azi de ce ne sarbatorim ziua de nastere in fiecare an. In spatele acestui gest se ascund insa fapte istorice putin cunoscute.
Radacini biblice
Nu se stie cu exactitate care este originea sarbatoririi zilei de nastere si a tortului care se face cu aceasta ocazie. Se stie, insa, ca din Egiptul Antic vine prima mentiune (una biblica, in Geneza, 40:20) a sarbatoririi zilei de nastere a unui faraon, in jurul anului 3.000, inainte de Hristos, scrie Huffington Post.
Totusi, egiptologul James Hoffmeier este de parere ca ea se refera la ziua incoronarii faraonului, si nu la ziua sa de nastere. In opinia lui, o asemenea zi reprezenta pentru faraon "nasterea" lui ca zeu.
Lumanarile pe tort
Cei care au adaugat lumanarile sunt grecii, ei oferind prajituri in forma de Luna lui Artemis, in semn de pretuire pentru aceasta zeita. Pentru a reda stralucirea Lunii si frumusetea ei, grecii aprindeau lumanari pe care le puneau pe aceste prajituri, totul pentru a obtine un efect stralucitor. Cel mai probabil, grecii au luat ideea celebrarii zilei de nastere de la egipteni.
Noutatea romanilor
Romanii au fost primii care au sarbatorit oamenii simpli, caci grecii isi sarbatoreau doar zeii si zeitele.
Romanii isi sarbatoreau prietenii si familia, inclusiv in cadrul unor serbari publice, pentru ca data nasterii celor mai faimosi oameni sa fie retinuta de toti.
Cei care isi sarbatoreau 50 de ani de viata primeau o prajitura speciala, facuta din faina, ulei de masline, miere si branza rasa.
Romanii au sarbatorit o perioada lunga de timp numai barbatii, insa femeile au inceput sa fie sarbatorite si ele in jurul secolului al XII-lea.
Un ritual pagan la inceput
La inceput, crestinii au considerat ziua de nastere un ritual pagan. In prim