Străinii, în cea mai mare parte grupuri bancare, deţineau la finalul lunii septembrie depozite pe termen mediu şi lung de 6,7 miliarde de euro, în scădere cu un miliard de euro faţă de sfârşitul anului trecut. Totuşi, scăderea depozitelor s-a oprit în ultimele trei luni după un trend accelerat de reducere a stocului în prima parte a anului, arată statisticile BNR.
Depozitele pe termen mediu şi lung ale nerezidenţilor sunt în prezent cu circa două miliarde de euro sub vârful istoric atins în 2011. Aceste depozite au reprezentat în anii de criză o formă de finanţare prin care băncile şi-au susţinut filialele locale.
Tot mai multe bănci străine confruntate cu probleme de lichiditate pe pieţele de origine încearcă însă acum să-şi forţeze filialele din România să se bazeze mai mult pe depozitele atrase de la clienţii locali. La nivel agregat, băncile străine au retras din decembrie 2011 încoace 5 mld. euro din liniile de finanţare acordate subsidiarelor locale.
Totuşi, este exclusă o evaporare peste noapte a acestor resurse datorită maturităţilor mai lungi. Cele mai afectate de procesul de dezintermediere sunt finanţările acordate pe termen scurt, dar şi aici rezervele minime obligatorii la pasivele în valută, care se află în prezent la un nivel de 20%, acţionează ca o frână.
BNR a dat însă semnalul reducerii începând de anul viitor a nivelului rezervelor minime obligatorii.
„Mă aştept ca scăderea rezervelor minime la valută să conducă la accelerarea procesului de dezintermediere, având în vedere că băncile-mamă continuă să reducă liniile de finanţare acordate subsidiarelor“, comentează Dan Bucşa, economist la UniCredit Bank London.
La nivel agregat, depozitele nerezidenţilor (inclusiv cele pe termen scurt) se ridicau la 115 miliarde de lei (26 mld. euro) la sfârşitul lunii septembrie, potrivit dat
