La 13 noiembrie 354, s-a născut la Tagaste, azi, Souk Ahras, în Numidia, nordul Africii, cel care avea să fie sanctificat sub numele de Sfântul Augustin, episcop, filozof, teolog şi doctor al Bisericii apusene, considerat a fi unul dintre cei patru Părinţi ai Bisericii occidentale, alături de Ambrozie, Ieronim şi Grigore cel Mare.

Tatăl Sfântului Augustin, Patricius, a fost păgân, în vreme ce mama sa a fost o practicantă exemplară a creştinismului, motiv pentru care a fost sanctificată ca Sfânta Monica. Educaţia elementară a Sfântului Augustin, primită în oraşul său natal, a fost una creştină. Deşi a avut o soră şi un frate, se pare că a fost singurul copil al familiei dat la învăţătură.

Sfântul Augustin şi-a continuat studiile la Madaura şi Cartagina. Aici a intrat pe drumul păcatului, după cum spune în „Confesiuni”, a dus o viaţă carnală şi a avut un copil din flori. În tinereţe, Sfântul Augustin a studiat retorica şi, influenţat de Cicero, s-a apropiat de filozofie. A urmat mai întâi calea maniheismului, a trecut apoi la scepticism, pentru ca să treacă la neoplatonism.

Înainte de a se creştina, Sfântul Augustin a fost preocupat de problema originii răului şi a diferenţelor dintre bine şi rău. Între anii 373 şi 383, Sfântul Augustin a fost profesor de retorică la Tagaste şi Cartagina. Neliniştit şi ambiţios, Sfântul Augustin a plecat la 288 de ani la Roma, vrând să-şi facă acolo o carieră. După o scurtă şedere la Roma, unde a fost profesor, Sfântul Augustin a ajuns la Milano, unde l-a cunoscut pe episcopul creştin Ambrozie. La Milano s-a dedicat studiului în Noua Academie Platonică, influenţată la vremea aceea de scepticism şi a ocupat importanta poziţie de profesor imperial de retorică. Cariera sa a suferit însă un eşec. După doar doi ani, a renunţat la postul de profesor, intrând într-o perioadă de relativă inactivi