Construirea şi modernizarea căminelor culturale din judeţul Olt au depins de priceperea şi implicarea primarilor. Unii dintre aceştia nu s-au mai arătat interesaţi de păstrarea şi transmiterea tradiţiilor locale. Alţii, însă, s-au implicat şi au reuşit să implementeze proiecte integrate pentru refacerea aşezămintelor culturale.

După o lungă perioadă în care căminele culturale au fost lăsate în paragină, acestea au devenit prioritare pentru mulţi dintre primari astfel că, în ultimii ani, unele dintre acestea au fost renovate. Însă, strădaniile edililor din multe localităţi ale judeţului nu s-au concretizat, întrucât drumul acestora s-a oprit la finanţare.

Prima oportunitate pentru administraţiile locale din judeţul Olt de a obţine fonduri pentru reabilitarea căminelor culturale a apărut în anul 2008. Din cele 75 de proiecte depuse la acea vreme, doar 20 au fost declarate eligibile, localităţile respective reuşind să obţină fondurile necesare pe măsura 3.2.2. în cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală.

Printre localităţile care au reuşit să obţină fonduri se numără comunele Slătioara, Bobiceşti, Strejeşti, Vâlcele, Grădinile şi comuna Oboga. În multe comune, căminele culturale servesc ca locaţie doar pentru câteva nunţi, botezuri sau serbări şcolare, în restul timpului acestea fiind închise.

Sunt autorităţi care s-au luptat să menţină în circuit căminele culturale, altele, însă, le-au schimbat destinaţia pentru care au fost construite, transformându-le în baruri sau discoteci. Unele cămine culturale din mediul rural au fost lăsate în paragină, scuza autorităţilor fiind lipsa banilor necesari renovării.

20 de aşezăminte culturale nu mai pot fi reparate

Directorul Direcţiei pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional Olt, Gheorghe Iorga, recunoaşte că situaţia aşezămintelor culturale din