Platformele de finantare actioneaza ca niste intermediari intre antreprenori si investitori, publicand pe internet campaniile pentru proiecte, inclusiv necesarul de fonduri, scopul proiectului, perioada de colectare a fondurilor si de regula percep un comision in cazul in care proiectul propus a reusit sa atraga fondurile necesare. Proiectele care se finanteaza prin crowdfunding sunt dintre cele mai diverse, mergand de la proiecte sociale, de binefacere, proiecte artistice, dezvoltarea de produse inovatoare, sprijinirea unor companii noi, precum start-upuri in domeniul IT. Mecanismele de finantare sunt si ele diverse si pot lua mai multe forme, de la simple donatii, sponsorizari, recompense (oferirea de produse sau servicii de o valoare mai mica decat contributia), profit-sharing (impartirea profitului obtinut de antreprenor cu cei care au contribuit), imprumuturi, dar si investitii in valori mobiliare (precum actiuni sau obligatiuni). In ceea ce priveste sumele atrase prin crowdfunding per proiect, desi in general vorbim de proiecte care, cel putin intr-o faza initiala, nu au nevoie de sume foarte mari, acestea pot ajunge chiar si la milioane de dolari (cum ar fi cazul unui proiect pentru un film in SUA). De asemenea, sumele pe care le contribuie un investitor sunt de regula mici, crowdfunding-ul implicand colectarea de contributii individuale mici de la un numar foarte mare de investitori.

Pe de o parte, crowdfunding-ul pare o solutie salvatoare pentru diverse proiecte care, neavand acces la sursele traditionale de finantare, nu ar avea sansa unui start-up sau, in cazul unor proiecte deja demarate, a unui sprijin pentru dezvoltare si trecere intr-o alta etapa. In contextul crizei financiare, imprumuturile acordate de banci nu sunt usor accesibile, investitorii de private equity sunt mai prudenti in investitiile realizate, iar pentru a apela la IPOs, o com