Evenimentele din 25 octombrie/7 noiembrie din Petrograd aveau să pună începutul unei noi epoci nu numai în istoria Rusiei, ci şi a întregii lumi. Ceea ce a început ca o simplă lovitură de stat, cu o perspectivă dubitabilă, a devenit o metamorfoză care avea să dicteze secolul ce a urmat, şi care influenţează inclusiv harta politică de astăzi.

Vreme de aproape o sută de ani aceasta a fost cea mai mare sărbătoare în URSS, având drept concurent poate doar "Victoria de 9 mai". Şi astăzi în Belarus, Kirghizstan şi Transnistria aceasta este o sărbătoare oficială, dar în întregul spaţiu ex-sovietic, poate doar cu exceptia Ţărilor Baltice, a rămas, neoficial, o sărbătoare larg respectată atât de vechea generaţie, cât şi de tânăra gardă de nostalgici. Este adevărat că 9 mai a devenit indiscutabil mult mai important şi definitoriu. Evident, nu se compară victoria în cel mai mare război din istorie, cu o simplă lovitură de stat în jurul căreia s-au descoperit multe fapte care i-au ştirbit substanţial din statutul de "ridicare a poporului".

În ambele cazuri, denumirea nu corespunde exact cu data evenimentului. Dacă revoluţia din octombrie se sărbătoreşte în noiembrie, din simpla trecere de la calendarul iulian folosit în epoca ţaristă, la cel gregorian, ori mai bine zis de la varianta iuliană la cea gregoriană a calendarului roman, atunci 9 mai sărbătoreşte victoria de pe 8 doar pentru că Germania, unde s-a semnat capitularea Germaniei, se afla în alt fus orar, probabil... o altă crimă fascistă. Dar nu asta contează, nici Războiul de o Sută de Ani nu a durat exact o sută, ci 113 ani. Mai importante sunt efectele evenimentului, atât de scurtă cât şi de lungă durată, atât asupra Rusiei propriu-zise, cât şi asupra multor alte ţări şi popoare, care în virtutea condiţiilor obiective şi subiective, sunt involuntar atinse de orice schimbare de la Moscova, ori în