Preşedintele Comisiei Europene, José Manuel Barroso, a declarat luni, într-o emisiune a unui post TV francez, că România şi Bulgaria nu vor adera la spaţiul Schengen la 1 ianuarie 2014, punând în acest fel capăt speranţelor actualului guvern.Potrivit preşedintelui Traian Băsescu, şanse privind aderarea în 2014 există în continuare, dar ele depind de Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV). Preşedintele a rostit însă numai jumătate de adevăr.

Din punct de vedere legal, al tratatelor europene, nu există, într-adevăr, nici o legătură între MCV şi aderarea la spaţiul Schengen de liberă circulaţie. Acesta a fost convenit pentru prima oară între cinci state europene în 1985 în localitatea Schengen din Luxemburg şi a devenit operaţional zece ani mai târziu, în 1995. În 1997, acordul Schengen a devenit parte a Tratatului de la Amsterdam şi, ca atare, parte a legislaţiei Uniunii Europene. Două ţări – Marea Britanie şi Irlanda – au primit dreptul de a opta să nu facă parte din spaţiul de liberă circulaţie, ceea ce au şi făcut, dar alte patru state non-membre UE au ales să devină parte – Elveţia, Norvegia, Liechtenstein şi Islanda. Lucrurile au mers bine câtă vreme Schengen a fost un spaţiu exclusiv occidental. O dată cu valul de extindere din 2004, a apărut însă şi prima sincopă. Deşi este obligată, prin tratatul de aderare, să respecte toate standardele Schengen, Cipru nu poate deveni membru din cauza aşa-numitei Republici a Ciprului de Nord, care nu este supusă normelor UE. Când România şi Bulgaria au devenit membre UE în 2007, situaţia spaţiului de liberă circulaţie s-a relativizat încă şi mai mult.

Ce are Schengen cu MCV

Frustrarea României şi Bulgariei privind aderarea la spaţiul Schengen provine din faptul că cele două ţări sunt obligate prin tratatul de aderare să implementeze toate normele şi măsurile cerute de zona Schengen pentru asigurarea fr