Cercetătorii de la Muzeul de Istorie a Transilvaniei din Cluj-Napoca au început săpăturile la temelia Mănăstirii „Sfinţii Voievozi“ din Mehedinţi, în căutarea unui tezaur. Localnicii au chemat autorităţile, de teamă că cineva vrea să fure o comoară legendară.

Un adevărat scandal s-a iscat în localitatea Baia de Aramă, din judeţul Mehedinţi, pentru o presupusă comoară a lui Constantin Brâncoveanu, care ar fi ascunsă sub mănăstirea „Sfinţii Voievozi“, construită de domnitor în anul 1700. După ce ani întregi căutătorii de comori au săpat ilegal în zona mănăstirii, luni, o echipă de cercetare de la Muzeul de Istorie al Transilvaniei din Cluj a început să sape chiar lângă zidul bisericii, în căutarea aceleiaşi comori. Localnicii, dar şi preoţii, au chemat autorităţile, susţinând că, de fapt, arheologii sunt mână în mână cu căutătorii de comori.

Legendele din jurul Mânăstirii „Sfinţii Voievozi“ au atras mereu căutătorii de aur. Localnicii spun că, înainte de 1989, chiar şi Valentin Ceauşescu ar fi căutat aici după vestita comoară a domnitorului Constantin Brâncoveanu. Totul a culminat cu un episod de acum câţiva ani, când, spun oamenii din zonă, chiar cu complicitatea unui preot s-a săpat în biserica mănăstirii, într-o noapte. Acum, cercetătorii de la Muzeul de Istorie din Cluj-Napoca au obţinut o autorizaţie de la Ministerul Culturii să sape la doi paşi de zidurile bisericii, monument de patrimoniu, pentru un „diagnostic arheologic“.

VEZI AICI VIDEO

„Se spune că prin 1697-1698 ar fi trecut pe aici Constantin Brâncoveanu şi a luat legătura cu starostele minerilor de aici, Milcov Băieşu, să construiască o biserică. Şi Brâncoveanu, fiind considerat domnitorul aurului, ar fi ascuns de turci aurul în nişte galerii vechi, peste care au construit apoi biserica. Şi în 1975 au venit nişte căutători de comori şi au stat vreo două săptămâni, au închis tot cu