Pe 10 noiembrie, artistul Pyotr Pavlensky s-a dezbrăcat în Piaţa Roşie a Moscovei chiar în faţa statuii lui Lenin, s-a aşezat pe asfalt şi şi-a bătut în cuie scrotul, în pavaj.

Pavlensky şi-a motivat gestul radical ca fiind "o metaforă a apatiei, a indiferenţei politice şi a fatalismului societăţii moderne a Rusiei." Reacţiile au fost între furie şi batjocură.

Apatia şi fatalismul, dramatic reprezentate de Pavlensky, se revăd cu siguranţă în previziunile economice ale ministerului Economiei. Aceste previziuni, care acoperă o perioadă de 17 ani, până în 2030, reprezintă o strategie de mari dimensiuni care stă la baza deciziilor politice şi economice care vor fi adoptate de guvernul rus.

În martie, atunci când a fost adoptată prima variantă a documentului, scenariul sugera un optimism moderat iar economia Rusiei ar fi trebuit să crească cu o medie de 4% pe an, raportat la PIB. Această creştere era mai rapidă decât a SUA sau altor membri din Uniunea Europeană. Actuala versiune a documentului se bazează pe un scenariu mai moderat, iar creşterea economică a fost limitată la o medie de 2,5% pe an. Se mai remarcă şi o scădere a cotei pe care Rusia o are din producţia globală. Ea va ajunge la 3,4% în anul 2030, de la 4% în 2012.

Cu alte cuvinte, în ciuda preţurilor ridicate la energie - în prognoza pentru 2030, preţul pe barilul de petrol se va situa între 90$ şi 100$ - Rusia va rămâne în continuare în spatele altor state dezvoltate, precum China şi alte ţări din Asia.

În timp ce versiunea anterioară a prognozei economice anticipa un aflux de capital net de 1,5% la PIB, prognoza actualizată spune că acestea vor fi echilibrate şi că va exista o îmbunătăţire cu privire la scurgerea de capital, care va fi în valoare de 80 de miliarde de dolari.

Alte părţi ale previziunilor economice