,,Domnului Ministru al Sănătăţii Publice, Eugen Nicolăescu

Vă scriem aceste rânduri întrucât cea mai importantă schimbare din România post decembristă bate la uşile noastre şi anume: Reforma sistemului sanitar. Pentru a pune lucrurile în ordinea firească, citând din legea sănătăţii (95/2006/titlul 1/capitolul 1/articolul 1) sănătatea publică reprezintă “obiectiv de interes social major”.

Ceea ce dorim este să dezbatem modul în care se va aplica legea sănătăţii şi nu legea în sine. Existenţa unui cadru legislativ în sine nu asigură succesul aşteptat fără instrumentele în sine. Astfel se naşte o întrebare firească: cu cine veţi face reforma sănătăţii în România domnule Ministru al Sănătaăţii Publice? În cazul în care nu ne-am făcut înţeleşi, vă explicăm: medicii capabili şi necesari asigurării succesului acestei reformări în cadrul ministerului şi în teritoriu sunt medicii specialişti de Sănătate Publică şi Management. Pe scurt, medici specialişti de Sănătate Publică şi Management nu prea aveţi domnule ministru, iar cei care există nu au loc în sistem sau au luat calea migrării către alte specialităţi sau din ţară. Dacă vă întrebaţi ce competenţă au aceşti medici, vă rugăm să citiţi tematica examenului de specialitate de pe site-ul ministerului sănătăţii (http://www.ms.gov.ro/documente/Sanatate%20publica%20si%20management_12631_12383.pdf).

Marea problemă a sistemului de sănătate este că se axează pe omul bolnav şi nu pe omul sănătos. Vă adresăm urmatoarele întrebări:

Din punct de vedere al poverii financiare care sugrumă sistemul de sănătate credeţi că este mai eficient să se trataze boala sau să fie prevenită?

Credeţi că măsurile de profilaxie sunt aplicate la adevarata intensitate acordată stării de sănătate a populaţiei României la această oră?

Credeţi că pacientul şi deasemeni medicul au fost educaţi destul în această direcţi