* Mănăstirea Bixad, ultima revendicare în materie de retrocedări a Bisericii Greco-Catolice

Restituirea imobilelor sau terenurilor confiscate în perioada regimului comunist reprezintă una dintre cele mai importante, dar şi controversate legi create de autorităţile de la noi din ţară, fiind o "prioritate" a tuturor guvernelor care s-au succedat, în ultimii 23 de ani, la putere.

Fiecare guvern a venit cu propria strategie privind retrocedările, fiind înaintate variante diverse de la restituiri în natură, cu bani, cu puncte sau echivalentul în acţiuni.

În timp ce autorităţile abilitate lucrau de zor la punerea pe hârtie a legii restituirilor, păduri din Transilvania, şcoli şi chiar Biserici erau retrocedate "la capul gol", reprezentativ în acest sens fiind cazul satului Nadăş care, în proporţie de 90% (8.700 de hectare de teren) a fost dat unei familii care pretinde că ar fi proprietarul de drept al respectivului aşezământ.

Când satul a fost retrocedat, Romsilva a făcut un dosar de revizuire profesional, pe cinci capitole, prin care dovedea nulitatea deciziei de restituire, însă revizuirea a fost respinsă de judecătorul Boloş Floriţă, conform deciziei Tribunalului.

La câteva săptămâni distanţă, procurorii DNA l-au acuzat (pe data de 11 iulie) pe judecătorul Boloş Floriţă de infracţiuni precum luare de mită sau complicitate la fals în înscrisuri sub semnătură privată.

Ca urmare a cazurilor semnalate, în ultima perioadă, cu privire la restituirile abuzive din Ardeal, premierul Victor Ponta a declarat, ieri, că va înfiinţa o comisie care să investigheze modul în care au fost făcute retrocedările.

"Acolo, (în Ardeal, n.r.) pe tot felul de documente false şi interpretări greşite ale diverselor legi, s-a ajuns la retrocedarea unor sate întregi, nu mai vorbesc de mii de hectare de pământ, păduri. Şi Parlamentul trebuie şi are dreptul