Lumea reală, spunea Fernand Braudel, pluteşte pe o istorie profundă care, fără să-i pese de dorinţele sau fantasmele noastre, ne duce într-o mişcare de ordin general. Astăzi lumea reală este lumea capitalistă pe care a trebuit să o reînvăţăm în momentul prăbuşirii comunismului. În lumea reală Lumea reală, spunea Fernand Braudel, pluteşte pe o istorie profundă care, fără să-i pese de dorinţele sau fantasmele noastre, ne duce într-o mişcare de ordin general. Astăzi lumea reală este lumea capitalistă pe care a trebuit să o reînvăţăm în momentul prăbuşirii comunismului. Că acest capitalism e de dorit sau nu e o întrebare care n-avea niciun sens în momentul acela de resetare a societăţii, când capitalismul tocmai devenise marele învingător al secolului XX. Bănuiesc că ar fi interesant să începem să analizăm cum am reînvăţat capitalismul în aproape un sfert de secol de la momentul adevărului, acel decembrie 1989. Un lucru e totuşi destul de evident, anume că judecata de ordin moral în ce priveşte capitalismul - iar nu economia de piaţă - nu ne ajută să-l înţelegem. Nu puţini economişti occidentali acuzau capitalismul că este un joc trucat, o înşelătorie iar unul din răspunsuri e că poţi înşela pe cineva tot timpul sau poţi înşela pe toată lumea o dată, dar nu e posibil să înşeli pe toată lumea, tot timpul. Proiectul Roşia Montană deşi e un proiect capitalist a fost citit în registre foarte diferite. Printr-o lentă acumulare a voinţei de a-l realiza, dar şi a sentimentului contrar că nu e un proiect al românilor, s-a ajuns la împărţirea opiniei publice în tabere ireconciliabile. Momentul acesta arată destul de limpede că românii sunt neliniştiţi în ce priveşte viitorul trecându-l printr-o sită a trecutului. Acest viitor pare că ne paralizează exact atunci când avem mai multe posibilităţi decât oricând în istoria noastră de a reuşi în sfârşit modernizarea ţării. E adevărat