După o săptămână în care aproape toată ziua stă în chioşcul de ziare din Piaţa Agroalimentară din Vulcan, sâmbăta şi duminica domnul Nelu Chirculescu (în poză) simte nevoia de mişcare.
Mişcare însemnând,
pentru dumnealui şi pentru soţia care nu-l lasă să dispară singur în peisaj, o cursă mai lungă cu autoturismul, urmată de un mers sănătos pe jos. A devenit ceva obişnuit pentru nea Nelu şi consoarta sa ca, în fiecare weekend, să-şi planifice din vreme locurile pe care urmează să le străbată. De la excursiile astea a apărut şi hobby-ul doamnei Maria. Fie din maşină, atunci când stă de-a dreapta soţului, fie pe jos, atunci când o iau la pas, dumneaei înregistrează video, pe tabletă, absolut tot pe unde au umblat şi ce au văzut.
Normal, acum nu o să
mă apuc să fac un inventar al itine-rariilor parcurse de cei doi. Îl voi aminti doar pe ultimul, cel din duminica trecută, fiindcă de acesta se leagă de o amintire neplăcută lăsată soţilor Nelu şi Maria Chirculescu. În jurul orei douăsprezece s-au pus pe telescaun şi au urcat în Parâng. Prima surpriză neplăcută le-a făcut-o vremea. Nu au ajuns bine, că a început ploaia. Asta ca asta, fiindcă vremii nu poţi să i te opui, dar cu un gust amar au rămas la puţin timp după aceea.
Au căutat un loc,
o cabană, o pensiune, ceva, la care să mănânce. „Nu am găsit deschis niciunde, spune cu amărăciune domnul Nelu Chirculescu. Nepotul se plângea că îi era fomiţă, ca şi nouă, de fapt, şi, cum nu luaserăm nimic cu noi, gândindu-ne că e imposibil ca, duminică fiind, să nu găsim pe undeva deschis, ca să luăm masa de prânz”. Au mâncat în cele din urmă, dar nu în Parâng, ci la Mija, pe Cheile Jieţului.
După o săptămână în care aproape toată ziua stă în chioşcul de ziare din Piaţa Agroalimentară din Vulcan, sâmbăta şi duminica domnul Nelu Chirculescu (în poză) simt
