Cercetătorii americani atrag atenţia că orfanii României aflaţi în centrele de plasament încă de la naştere au un IQ mai redus faţă de copiii care sunt crescuţi în sânul unei familii, nu îşi pot controla impulsurile şi au dificultăţi în a-şipăstra intacte amintirile. Ba mai mult, micuţii devin ulterior agresivi şi dezvoltă simptome care mimează autismul.

Concluziile sunt creionate de trei experţi americani, în cadrul studiului Bucharest Early Intervention Project (BEIP), demarat la începutul anilor 2000, când copii români abandonaţi încă de la naştere şi crescuţi în instituţiile din Bucureşti au fost împărţiţi aleatoriu în două grupuri, unii continuând să trăiască în centre, iar ceilalţi fiind plasaţi în asistenţă maternală.

Asistenţa maternală, o soluţie

Concret, studiul celor trei cercetători – Nathan Fox, de la University of Maryland, Charles Nelson, de la Harvard University şi Charles Zeanah, de la Tulane University – arată că micuţii plasaţi în asistenţă maternală au mai puţine tulburări emoţionale şi anxietăţi în comparaţie cu aceia care au continuat să trăiască în instituţii. Prin urmare, continuă specialiştii, momentul intervenţiei contează extrem de mult.

„Am descoperit o reducere a materiei cenuşii şi albe, ceea ce înseamnă că există o substanţă în creier, melina, a cărei absenţă poate duce la scleroza în plăgi. Nu doar că s-a constatat o activitate redusă a creierului, dar am văzut o reducere a creierului şi a numărului total de neuroni din creier”, a explicat profesorul american Charles Nelson, făcând referire la copiii plasaţi în instituţii.

Astfel, după mai bine de 12 ani, cercetătorii au demonstrat că intervenţia timpurie (până la doi ani) în întreruperea instituţionalizării poate duce la rezultate remarcabile în dezvoltarea copilului, atât din punct de vedere cognitiv, cât şi