Proiectul de buget pentru anul viitor a fost întocmit într-o asemenea manieră încât să dea cât de multe posibilităţi pentru căptuşirea nenumăratelor găuri la bugetului statului. Încă o dată, mai marii de la Bucureşti îşi etalează neputinţa de a gestiona banul public şi pun în cârca celor mulţi umplerea puşculiţei naţionale.

O taxă pe stâlp, de exemplu, din care Guvernul speră să încaseze la buget aproximativ 100 de milioane de euro. O acciză suplimentară în preţul carburanţilor, pentru colectarea banilor necesari în vederea construirii a 4.000 de kilometri de autostradă. Mână liberă pentru autorităţile locale pentru majorarea cu până la 20 la sută a taxelor şi impozitelor pe terenuri şi locuinţe.

Chiar dacă sacul cu bani al ţării nu dă pe dinafară, guvernanţii au găsit resursele financiare necesare pentru a ajuta consistent cultele religioase recunoscute din România, adică tocmai acel sector care a prosperat fără a ţine cont de criză. Asta în timp ce Educaţia ori Sănătatea sunt în agonie, în timp ce statul dă doar 42 de lei pentru alocaţia copiilor, în timp ce Guvernul rămâne surd în faţa protestelor cadrelor medicale, ale profesorilor şi elevilor, în timp ce elevii navetişti speră să le fie decontată naveta, in timp ce spitale şi şcoli se închid din motive de ineficienţă şi în timp pacienţii fac liste de aşteptare pentru a beneficia de serviciile medicale pentru care cotizează lună de lună.

Pentru toate aste, nu sunt bani. În schimb, calculele au fost astfel făcut încât numărul preoţilor plătiţi de stat să poată creşte cu câte o mie pe an, lăcaşurile de cult să se înmulţească precum ciupercile după ploaie, iar câteva sute de biserici să poată fi reabilitate ori pictate.

Iniţiativa Guvernului Ponta este şi mai revoltătoare dacă luăm în calcul că, în România, cultele religioase beneficiază de un tratament special, veniturile obţinute de ac