Băncile centrale riscă să provoace bule speculative pe piaţa de capital şi cea imobiliară, prin măsurile de stimulare economică, fiind mai uşor să susţină creşterea preţurilor acţiunilor şi locuinţelor decât să prevină încetinirea inflaţiei sub ţintele stabilite.

Scăderea preţurilor, de la benzină şi până la cafea, poate fi o veste bună pentru cumpărători, dar dezinflaţia îngreunează rambursarea datoriilor şi creşterea profiturilor. Cel mai mare pericol este atunci când dezinflaţia (scăderea ratei inflaţiei) devine deflaţie (scădere prelungită şi generalizată a preţurilor), situaţie în care populaţia amână achiziţiile în aşteptarea unor preţuri mai mici, iar companiile amână investiţiile şi angajările, din cauza scăderii cererii pentru produsele lor, relatează Bloomberg.

"La nivel mondial apare din nou o tendinţă de dezinflaţie", a declarat săptămâna trecută Robert Sinche, analist la Pierpont Securities Holdings în Stamford, Connecticut.

Preşedintele Rezervei Federale (Fed) a Statelor Unite, ben Bernanke, şi omologii săi de la alte bănci centrale încearcă să evite pericolul deflaţiei prin dobânzi mici şi stimuli monetari. Ei au mizat pe faptul că creşterea preţurilor acţiunilor şi locuinţelor va mări încrederea populaiei şi a companiilor şi va accelera creşterea economică şi inflaţia. În prezent, băncile centrale trebuie să menţină sau să intensifice aceste măsuri, riscând ca eforturile lor să facă mai mult rău decât bine, prin urcarea preţurilor acţiunilor şi proprietăţilor la niveluri nesustenabile.

"Aveţi un zid de lichidităţi care duce la o inflaţie a activelor şi eventual la bule speculative", a afirmat săptămâna trecută Nouriel Roubini, preşedintele Roubini Global Economics, la televiziunea Bloomberg.

Inflaţia la nivel global va fi de circa 2,8% în acest an, a doua cea mai scăzută după Al Doilea Război Mondial, pe fondul şomaj